Grupul energetic 3 de la termocentrala Rovinari din cadrul companiei de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, va fi retras definitiv din exploatare de la 1 iunie, iar grupul 7 de la termocentrala Turceni a CEO va fi trecut în conservare începând cu aceeași dată, decizia în acest sens fiind deja luată, se arată într-un document oficial.
Toate capacitățile de producție de energie electrică pe bază de cărbune din România ar urma să fie închise până la finalul anului 2031, adică cu un an mai devreme decât prevede legislația în vigoare a decarbonizării, a cărei adoptare a constituit jalon de îndeplinit în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Guvernul a renunțat la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Guvernul renunță la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Principalul efect este că unitățile de producție pe bază de cărbune care urmează să fie scoase din exploatare în următorii 10 ani (660 MW pe lignit până la finalul lui 2022, alți 1.425 MW pe lignit până în 2025 și încă 1.140 MW pe lignit și huilă până în 2032) nu vor mai putea fi trecute în așa-numita ″rezervă tehnică″. Mai mult, grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia cu putere instalată însumată de 660 MW nu vor mai putea fi activate decât pentru o perioadă de 3 ani de la 1 ianuarie 2023 încolo și numai în anumite condiții stricte.
Statul român vrea să salveze ce se mai poate salva din industria națională a cărbunelui, vitală încă pentru securitatea energetică a țării, în condițiile înăspririi legislației și obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene, care afectează grav această industrie, astfel încât a comandat un studiu pentru a vedea în ce măsură sunt implementabile în România tehnologiile avansate de exploatare și valorificare a cărbunelui, cu emisii reduse de CO2, respectiv prin gazeificare, lichefiere, chimizare sau alte metode.
Mai mulți parlamentari PSD și unul independent vor ca Legislativul să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României, inclusiv în privința luptei contra schimbărilor climatice, și au elaborat în acest sens un draft de act normativ care prevede că atât Strategia energetică națională, cât și Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice se adoptă de către Parlament, prin lege.
Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) are în plan deschiderea unei Academii pentru Surse Regenerabile și Distribuție a Energiei Electrice în Valea Jiului, prin care circa 8.000 de angajați din sectorul minier ar urma să fie reconvertiți profesional ca specialiști în energie eoliană și rețele de distribuție a energiei.
Complexul Energetic Hunedoara, producătorul de energie pe bază de cărbune controlat integral de stat prin Ministerul Energiei și aflat într-o situație financiară dezastruoasă, are în plan angajarea a peste 300 de persoane anul acesta, la exploatările miniere funcționale Vulcani și Livezeni. Închiderea minelor Lonea și Lupeni, programată pentru anul trecut, a fost amânată inclusiv din cauza unor riscuri de accidente, cu acordul Comisiei Europene.
România se află în topul țărilor a căror industrie carboniferă ar urma să sufere cel mai mult de pe urma tranziției către surse de energie cu emisii reduse de CO2. "Se așteaptă ca mai multe regiuni să sufere puternic de pe urma tranziției energetice: o regiune din Polonia ar putea pierde până la 41.000 de locuri de muncă, iar alte trei (Cehia, România și Bulgaria) ar putea pierde peste 10.000 de locuri de muncă", se menționează într-un document recent al Comisiei Europene.
Recent, la mina Lupeni a CE Hunedoara a fost un accident de muncă soldat cu doi morți și un rănit, după ce tavanul unei galerii s-a surpat pe o lungime de aproximativ 16 metri, iar în subteran, la peste 400 de metri adâncime, se aflau 11 mineri, opt dintre ei reușind să se salveze.
Guvernul a aprobat, miercuri, redeschiderea parțială temporară a depozitului de cărbune Roșia al Complexului Energetic Oltenia, rămas fără autorizație de mediu de la finalul anului 2015, pentru realizarea "interesului strategic" al funcționării în siguranță la iarnă a sistemului energetic național, operatorul de transport și sistem Transelectrica estimând că aceasta va depinde în anumite momente, ca și în sezonul rece precedent, în proporție de peste 30% de producția grupurilor energetice pe cărbune ale CE Oltenia.
Iarna trecută, în anumite momente cu temperaturi extrem de scăzute, CE Oltenia a asigurat și peste 30% din producția de energie a României. Depozitarea din timp a cărbunelui este vitală pentru că, la sub minus 10 grade Celsius, nu mai pot fi exploatate straturile de cărbune din cariere, nu mai poate fi asigurată funcționarea sigură a benzilor transportoare, iar cărbunele îngheață în vagoane.
Deadline-ul listării la Bursă a Complexului Energetic Oltenia a expirat la finalul lunii trecute, iar acționarii Complexului au fost convocați pentru a prelungi cu un an termenul-limită de listare. Principalele condiții pentru lansarea și finalizarea ofertei publice de acțiuni au rămas neîndeplinite.
Forma în prezent în vigoare a actului constitutiv al companiei prevede că hotărârile AGA cu privire la restructurarea CE Oltenia se pot adopta doar cu acordul acționarilor care dețin minim 90% din numărul total de acțiuni, astfel că voturile acționarului majoritar Ministerul Energiei nu sunt suficiente, fiind nevoie și de acordul acționarului minoritar Fondul Proprietatea.
Acționarii Complexului Energetic Oltenia, controlat de statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 77% din acțiuni, vor lua în discuție, într-o ședință AGA convocată pe 20 mai, restructurarea, reorganizarea și eficientizarea companiei, inclusiv cu disponibilizări de personal, precum și modificarea contractului colectiv de muncă.